cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. XXIV pct. 11 [în legătură cu art. 153 sec. 1 lit. f2)], pct. 12 [în legătură cu art. 154 sec. 1 lit. h) textul „până la 4.000 lei inclusiv pe lună”], pct. 13 [în legătură cu art. 155 sec. 1 lit. (a1)], punctul 14. [privind termenul „venit din pensie” din textul titlului secțiunii 3 din capitolul III. din capitolul V. „Contribuții obligatorii pentru asigurări sociale”], pct. 16. [în legătură cu art. 1573], pct. 17 [în legătură cu sintagma „și venituri din pensie” din §. 4 din titlul capitolului III. capitolul V. „Contribuții pentru asigurările sociale obligatorii”], pct. 18. [în legătură cu art. 168 sec. 1. referitor la art. 153 sec. 1 lit. f2), sec. 5. cu referire la art. 1573 și următoarele. 71] și pct. 19 [în legătură cu art. 1 lit. a) cu referire la art. 153 sectiunea 1 lit. f2)] și articolul XXV secțiunea 1 lit. c) [în legătură cu art. 12, 13, 16, 18 în legătură cu sec. (1) și (5) al art. 168 şi pct. 19] HG nr. 130/2021 privind anumite activitati fiscale si bugetare, prelungirea unor termene, precum si modificari ale unor acte normative
Publicat în Monitorul Oficial Nr. 1262 din 28 decembrie 2022.
Marian Enache – Președinte
Mihaela Ciochină – juíza
Cristian Deliorga - sudac
Dimitrie-Bogdan Licu – sudac
Gheorghe Stan – juiz
Livia Doina Stanciu – sędzia
Varga Atila - judecator
Károly Benke – arbitru asistent șef
Cu participarea reprezentantului Procuraturii, procurorul Eugen Anton.
1. Pe ordinea de zi se află adoptarea unei hotărâri privind promulgarea prevederilor art. XXIV toc. 12, 13, 16 și 18 și la art. XXV Decretul Guvernului Extraordinar nr. 130/2021 privind anumite măsuri fiscale și bugetare, prelungirea unor termene, precum și modificări și încheiere a unor acte normative, excepție inițiată de Vasilika Sandovici în procesul nr. 545 / 59 / 2022 a Curții de Apel Timișoara - Direcția Procedură Administrativă și Impozite și obiectul procedurii Curții Constituționale nr. 2093D/2022.
2. Nu există pagini în conversație. Procedura de notificare se desfășoară în condițiile legii.
3. Președintele Tribunalului dispune introducerea unui proces în dosarul nr. 2114D/2022, al cărei subiect este excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. articol nr. 118/57/2022 a Curții de Apel Alba Iulia - Direcția Proceduri Administrative și Fiscale, în dosarul nr. XXIV punctele 11-14 și 16-20 și la art. XXV Decretul Guvernului de Urgență nr. . 130/2021, excepția prezentată de Doina Anghel și alții în dosarul nr. 2215/2/2022 a Curții de Apel București - Secția IX Proceduri administrative și fiscale, dosar nr. 2134D/2022, privind excepția privind neconstituționalitatea dispozițiilor art. XXIV pct. 11-14 și 16-20 și la art. XXV Decretul Guvernului Extraordinar nr. 130/2021, excepția prezentată de Aurelian Ioan Ardelean în dosarul nr. 223/43/2022 a Curții de Apel Târgo Mures - Secția II de procedură civilă, administrativă și fiscală și în dosarul nr. 2176D/2022, având în vedere neconstituționalitatea dispozițiilor art. XXIV pct. 12 și 13 din Decretul extraordinar al Guvernului nr. 130/2021, excepția semnalată de Mihaela Liliana Gurzu și Corina Iftode în dosarul nr. 264/44/2022 a Curții de Apel Galați - Direcția Proceduri Administrative și Fiscale.
4. Părțile nu participă la conversație. Procedura de notificare se desfășoară în condițiile legii.
5. Tribunalul, având în vedere subiectul scutirii de neconstituționalitate, pune în discuție din oficiu legătura dintre dosare. Reprezentantul Ministerului de Stat este de acord cu mutarea de conectare a arhivelor. Tribunalul în baza art. 53 sec. Articolul 5 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, fuziunea dosarului nr. /2022, nr. 2134D/2022 și nr. 2134D/2022. 2176D/2022 la proces nr. 2093D/2022, care a fost înregistrat primul.
6. În cadrul procedurii, Președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului ministrului de stat, care prezintă propuneri de respingere a acestora ca rezerve nefondate de neconstituționalitate. În acest sens, s-a arătat că ordinul de urgență criticat îndeplinește cerințele art. 115 sec. 4 din Constituție, deoarece în preambul Guvernul a indicat starea de urgență cu ocazia căreia a fost adoptată și, în același timp, a explicat urgența adoptării decretului; în acest sens, se referă la Hotărârea nr. 302 din 18 mai 2022 și la Hotărârea nr. 808 din 7 decembrie 2021. Referindu-se la critica internă formulată de neconstituționalitate, se precizează că o pensie este venit și deci poate fi impozitată. sau sunt supuse contribuțiilor de asigurări sociale de sănătate; în acest sens, se face referire la Hotărârea nr. 118 din 16 februarie 2012 și Hotărârea nr. 265 din 27 aprilie 2017.
SUD,
luând în considerare documentele și activitatea arhivei, concluzionează următoarele:
7. Prin încheierea din 13 septembrie 2022, publicată în procesul nr. 545/59/2022, Curtea de Apel Timisoara - Directia Procedura Administrativa si Fiscala a sesizat Curtea Constitutionala, cu exceptia neconstitutionalitatii prevederilor art. XXIV., pct. 12., 13., 16. și 18. și art. XXV. Decretul extraordinar al Guvernului nr. 130/2021 privind anumite măsuri fiscale și bugetare, prelungirea unor termene, precum și modificări și completări la anumite acte normative, excepție făcută de Vasilica Sandovici.
8. Odată cu încheierea din 12 septembrie 2022, adoptată în procedura numărul 118/57/2022, Curtea de Apel Alba Iulia - Direcția Proceduri Administrative și Fiscale a sesizat Curtea Constituțională, cu excepția constatării de neconstituționalitate a art. prevederi. bucată. XXIV și XXV Decretul Guvernului Extraordinar nr. 130/2021, o excepție a fost semnalată de Ștefana Anghel și alții.
9. Încheierile din 13 septembrie 2022 și 20 septembrie 2022, emise în cauzele nr. 2215/2/2022 și nr. 223/43/2022, Curtea de Apel București - Secția IX. de proceduri administrative și fiscale și Curtea de Apel, Apel Târgu Mureș - Secția a II-a civilă, administrativă și fiscală a trimis cauza Curții Constituționale, cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. XXIV toc. 11-14 și 16-20 și art. XXV Ordine de urgență a Guvernului nr. 130/2021, excepția semnalată de Doina Anghel și alții, respectiv Aurelian Ioan Ardelean.
10. Prin încheierea din 13 septembrie 2022, adoptată în dosarul nr. 264/44/2022, Curtea de Apel Galați - Secția Procedură Administrativă și Fiscală a sesizat Curtea Constituțională, cu excepția neconstituționalității dispozițiilor art. XXIV pct. 12 și 13 din Hotărârea Guvernului Extraordinar nr. 130/2021, excepția a fost semnalată de Mihaela Liliana Gurzu și Corina Iftode.
11. Excepția de neconstituționalitate a fost invocată în procedurile de soluționare a cererilor de despăgubire pentru prejudiciul cauzat autorilor excepției prin introducerea de la 1 ianuarie 2022 a prevederilor art. XXIV sec. 13. Stare de urgență a Guvernului. Regulamentul nr. 130/2021, care a introdus un nou impozit în Codul Fiscal sub forma contribuțiilor obligatorii de asigurări sociale constând în asigurări sociale de sănătate plătite de persoanele fizice care beneficiază de venituri din pensie în partea care depășește suma lunară de 4.000 PLN prevăzută de lege.
12. În explicarea excepției de neconstituționalitate s-a arătat că textele criticate se abat de la valorile statului de drept, acționând într-un domeniu rezervat dreptului și/sau dreptului organic, afectând regimul unui stat fundamental. instituțiilor, pe de o parte, drepturile, libertățile și obligațiile prevăzute de Constituție, iar pe de altă parte, încalcă principiul securității juridice în ceea ce privește transparența noilor reglementări, nerespectarea legislației existente, precum și încalcă principiul previzibilității și previzibilității dreptului fiscal, încălcând astfel dispozițiile art. 1 sec. 3 și 5 din Constituție în legătură cu vic. 4 sec. 3 din Ordonanța fiscală.
13. Se consideră că Ordonanța de Urgență criticată a fost adoptată într-o grabă nejustificată, că Guvernul nu își poate asuma rolul de legiuitor prin sistemul ordonanțelor, că Guvernul trebuie să respecte prerogativele legislative ale Parlamentului și că excesul de ordonanțe de urgență diminuează rolul forului legislativ. Ordonanța de urgență criticată este lege într-un domeniu rezervat exclusiv avocației. Cu toate acestea, guvernul nu poate schimba regulile fiscale, deoarece aceasta modifică implicit bugetul public național, iar orice modificare a acestuia se poate face doar prin proiectul de lege de modificare a bugetului adoptat de Parlament. S-a mai precizat că prin decretul de urgență se modifică actele normative cu forță juridică superioară, adică actul organic, în sensul că art. 82 din Legea nr. Parchet, dreptul la pensie al judecătorilor nu mai este în cuantumul determinat de prezenta lege.
14. De menționat că ordinul de urgență a fost emis în lipsa stării de urgență și că urgența emiterii acestuia nu a fost justificată. Nota reflectă doar deficiențe de guvernare care au consecințe grave pentru majoritatea sectoarelor de afaceri. Echilibrul bugetului de stat nu poate fi realizat prin suprasolicitarea individului, încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale. Invocarea pandemiei de COVID-19 în scopul emiterii unui ordin de urgență ar trebui analizată în contextul economic general și nu poate justifica o stare de urgență care ar avea ca rezultat confiscarea banilor de la vârstnici, care erau și cei mai vulnerabili - pensionari.
15. Se consideră că Regulamentul de urgență criticat afectează drepturile și libertățile fundamentale ale celor afectați. Modificările Codului Fiscal printr-un decret de urgență, care afectează direct anumite drepturi fundamentale, încalcă statul de drept.
16. Se mai arată că intrarea în vigoare a decretului de urgență prin depășirea termenului de 6 luni de la intrarea în vigoare a legii fiscale încalcă principiul previzibilității impozitării, contrar art. 1 sec. 5 din Constituție. .
17. Este de la sine înțeles că contribuțiile pentru asigurările sociale de sănătate aparțin, în principiu, impozitelor și taxelor, sunt de natură parafiscală, astfel încât există întotdeauna o obligație fiscală echivalentă. Or, întrucât certificatul medical este gratuit pentru judecători și procurori, statul care percepe onorariul nu oferă nicio compensație.
18. Se subliniază că noua reglementare a instituit un regim fiscal doar pentru anumite venituri din pensii, respectiv veniturile din pensii care depășesc 4000 lei. Aceste venituri sunt impozitate pe de o parte și supuse acestei contribuții, pe de altă parte. Taxa care se percepe este discriminatorie, este de fapt un impozit pe venit ascuns și încalcă esența dreptului de proprietate. Această contribuție poate fi interpretată și ca un impozit pe avere; cu toate acestea, sistemul fiscal actual din România nu permite colectarea unor astfel de taxe. Măsurile impuse de decretul de urgență criticat duc la ideea de impozitare excesivă, nu la ideea de solidaritate. Aceștia cad în principal asupra judecătorilor și au un impact uriaș asupra despăgubirilor care le sunt oferite pentru activitățile lor și asupra regimului de dispreț la care au fost supuși.
19. În legătură cu încălcarea art. Articolele 44 și 47 din Constituție precizează că diferența dintre pensia pentru limită de vârstă și pensia pentru limită de vârstă pentru care se plătesc contribuții este compensație dată de stat în schimbul regimului activității profesionale a anumitor categorii socio-profesionale. Noua contribuție reduce pensiile care revin judecătorilor și afectează și independența judecătorilor.
20. Reducerea pensiilor de vechime prin introducerea unui nou impozit fiscal sub forma contributiilor de asigurari de sanatate, ignorand jurisprudenta consacrata a Curtii Constitutionale, care a afirmat fara echivoc ca independenta judecatorilor, ca garantie constitutionala a statului de drept, se impune in mod neechivoc. include, printre altele, securitatea financiară a judecătorilor, care constă în asigurarea asigurării sociale sub formă de pensie, reprezintă o încălcare a articolului 124 alin.3 din Constituție și articolului 147 alin.4 din Constituție.
21. În susținerea criticii de neconstituționalitate formulate, se invocă practica judiciară a Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului.
22. Curtea de Apel Timisoara - Directia Procedura Administrativa si Fiscala apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate se intemeiaza pe art. 115 sec. 4 din Constituție, deoarece în preambulul acestei reglementări extraordinare lipsesc argumente care să justifice ceea ce s-a considerat stare de urgență, care a fost promulgat.
23. Curtea de Apel Alba Iulia - Directia Procedura Administrativa si Fiscala apreciaza ca cererea de neconstitutionalitate este nefondata. Se precizează că preambulul acestui regulament de urgență justifică starea de urgență și urgența adoptării acesteia; prin urmare, art. 115 sec. 4 din Constituție nu a fost încălcat.
24. Curtea de Apel Bucuresti - Sectia IX. al procedurilor administrative și fiscale consideră că preambulul prezentului Decret de Urgență justifică situația extraordinară și urgența adoptării acestuia; prin urmare, art. 115 sec. 4 din Constituție nu a fost încălcat. Pe de altă parte, prevederile criticate încalcă art. 16 din Constituție, deoarece, pe de o parte, nu există o justificare obiectivă pentru alegerea unei limite de 4.000 lei în preambulul Legii și, prin urmare, criteriile potrivit art. care legiuitor a ales acel cuantum al pensiei pentru limită de vârstă adoptând o măsură de plată a contribuțiilor doar pentru persoanele care primesc o pensie peste această valoare, iar, pe de altă parte, instanța înțelege că există o discriminare pozitivă în favoarea persoanelor care primesc o pensie mai mică de 4.000 lei numai pe baza unor criterii legate de nevoi bugetare, care nu sunt susținute suficient prin raportare la limita valoric selectată.
25. Curtea de Apel Târgu Mureș – Camera a II-a de procedură civilă, administrativă și fiscală apreciază că cererea de neconstituționalitate este nefondată. Se precizează că preambulul acestui regulament de urgență justifică starea de urgență și urgența adoptării acesteia; prin urmare, art. 115 sec. 4 din Constituție nu a fost încălcat.
26. Revenind la criticile de neconstituționalitate internă, se afirmă că legiuitorul, exprimând politica fiscală și bugetară, are deplină libertate în stabilirea impozitelor, taxelor și contribuțiilor, precum cererile analizate, cu condiția ca acestea să fie rezonabile și corecte, care sunt la cel mai puțin aparent îndeplinit (pragul de excludere este o sumă rezonabilă, nu s-a convenit un procent crescut al cotei primei, efectul financiar nu este semnificativ). În acest caz, măsurile criticate se referă la categoria generală a pensionarilor care primesc o pensie mai mare de 4.000 de lei, fără nicio discriminare. Nu este de competența Curții Constituționale să verifice dacă prevederile relevante permit excepții sau nu concurează cu alte prevederi speciale care exclud anumite categorii (de exemplu, judecătorii pensionari), iar aceste verificări vizează aplicarea prevederilor normative, nu constituționalitatea acestora.
27. Pe de altă parte, prevederile normative criticate vizează instituirea unui nou regim de contribuție la asigurările de sănătate, nu a unui nou regim de pensie a muncii. Astfel, în speță se aplică hotărârile Curții Constituționale nr. 871 și 873 din 25 iunie 2010, în care se precizează că pensiile pentru vechime în muncă sunt supuse unui alt regim juridic decât pensiile acordate în cadrul pensiilor publice. . Este irelevant.
28. În sfârșit, argumentele privind neconstituționalitatea dispozițiilor art. XXV Decretul extraordinar al Guvernului nr. 130/2021, care stabilește anumite abateri și excepții de la art. 4 din Legea nr. 227/2015 din Ordonanța fiscală în domeniul intrării în vigoare a prevederilor art. XXIV. din Ordonanța Extraordinară, nu poate justifica recunoașterea excepției ca neconstituțională deoarece se referea de fapt la existența unui conflict între două norme juridice, și nu prin trimitere la dispoziții constituționale.
29. Curtea de Apel Galati - Directia Procedura Administrativa si Fiscala mentine exceptia de neconstitutionalitate. În acest sens, s-a arătat că statutul judecătorilor a fost încălcat și că schimbarea lui este posibilă doar printr-o lege organică. De asemenea, s-a arătat că această contribuție permite dubla impozitare atât a veniturilor pentru vechimea în muncă, cât și a pensiei; totodată, contribuția reglementată este discriminatorie și se impune doar pensionarilor care primesc o pensie mai mare de 4.000 de lei.
30. În temeiul prevederilor art. În temeiul articolului 30 din Legea nr. 47/1992, concluziile îndrumării au fost transmise președinților ambelor camere ale Parlamentului, Guvernului și Procurorului pentru ca aceștia să își evidențieze punctul de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
31. Președinții ambelor camere ale Parlamentului, prim-ministrul și ombudsmanul nu o fac
și-au prezentat punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
SUD,
examinând concluziile depunerii, rapoartele întocmite de judecătorul raportor, concluziile ministrului de stat, prevederile de lege criticate în legătură cu prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, concluzionează că:
32. Curtea Constituțională este legal sesizată și competentă în temeiul art. 146 sec. d) din Constituție și art. 1 sec. 2, art. 2, 3, 10° și 29° din Legea nr. 47/1992, în vederea soluționării excepției de neconstituționalitate.
33. Subiectul excepției de neconstituționalitate care decurge din practica judiciară a Curții Constituționale îl constituie prevederile art. privind modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 1202 din 17 decembrie 2021. În condițiile în care autorii excepției privind neconcordanța cu Constituția sunt judecătorii și procurorii statului, utilizatori ai serviciului de pensii conform regulilor stabilite în Legea nr. 303/2004, împreună cu explicarea excepției și caracterul eterogen al conținutului normativ al Decretului de urgență al Guvernului nr. 130/2021, Tribunalul înțelege că dispozițiile art. XXIV pct. 11 [în legătură cu art. 153 sec. 1 lit. f2)], pct. 12 [în legătură cu art. 154 sec. 1 lit. (h) expresia „până la valoarea
Inclusiv 4.000 lei pe lună”], pct. 13 [se referă la art. 155 sec. 1. pct. a1)], pct. 14. [privind termenul „venit din pensie” din titlul Secțiunii 3 din Capitolul III. Capitolul V. „Contribuțiile de asigurări sociale obligatorii”], pct. 16. [în legătură cu art. 1573], pct. 17 [cu privire la expresia „precum și pensia” din titlul capitolului 4 al capitolului III. al capitolului V. „Contribuții pentru asigurările sociale obligatorii”], pct. 18. [în legătură cu art. 168 sec. 1. referitor la art. 153 sec. 1 lit. f2), sec. 5. referitor la art. 1573 și următoarele. 71] și paragraful 19 [în raport cu alin. (1) lit. a) în raport cu articolul 153 alin. (1) lit. f2)] și articolul XXV alin. (1) lit. c) [ în raport cu alin. 12, 13, 16 , 18 cu privire la §. 1. și 5. art. 168 şi pct. 19] HG nr. 130/2021, texte criticate din punct de vedere extern și intern.
34. Curtea reține că atunci când o reglementare de urgență supusă evaluării de constituționalitate conține norme cu un anumit grad de eterogenitate, indiferent de
relațiile interne și inseparabile dintre acestea și principiile care privesc un spectru larg de relații sociale, care sunt în sine separabile, în practica lor judiciară (a se vedea decizia nr. Aceeași unitate de măsură este utilizată și la examinarea constituționalității externe a unei reglementări de urgență). este reglementată de articolul 115, paragraful 6 din Constituție (a se vedea Hotărârea nr. 104 din 20 ianuarie 2009 și Decizia nr. 55 din 16 februarie 2009) 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 358 din 11 aprilie 2022, 212), text care conține condiția e ipso de constituționalitate externă a unui act normativ care este strâns legat de conținutul normativ specific al unei reglementări urgente sau de o consemnare a conținutului acesteia. În speță, Tribunalul nu va considera reglementarea de urgență în întregime ca obiect al unei excepții, deoarece critica de neconstituționalitate externă este formulată în contextul art. 115 sec. 4 și 6 din Constituție, se referă strict la prevederile anterioare în mod individual, separat de alte prevederi ale regulamentului extraordinar, astfel că această critică nu poate și nu se va referi la întregul act normativ.
35. În același timp, deși în baza art. 62 din Legea nr. 24/2000 privind principiile tehnicii legislative pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 260 din 21 aprilie 2010, modificările și completările au fost incluse în actul de bază la data intrării lor în vigoare și echivalate cu acesta, totuși, ținând cont de critica externă de neconstituționalitate formulată - vizând modificări, critică limitată la adoptare. a unei prevederi extraordinare prin apelarea la prevederile clar indicate mai sus - se va face o analiză internă în legătură cu textul modificărilor aduse regulamentului extraordinar. Prin urmare, subiectul controlului nu vor fi prevederile actului de bază cu modificări, ci și prevederile legii modificărilor, atât din punct de vedere extern, cât și din punct de vedere intern.
36. Textele criticate ale Regulamentului de Urgență reglementează, și anume, calculul contribuțiilor pentru asigurările sociale de sănătate pentru veniturile din pensii care depășesc 4.000 lei, precum și obligația de plată în cazul persoanelor fizice cu statut de pensionar. și se potrivesc cu ipoteza de mai sus.
37. Potrivit aprecierii de neconstituționalitate a reclamantului, dispozițiile criticate au încălcat prevederile constituționale ale art. 16 perechi (1) privind egalitatea, de la art. 44 sec. 1. și 2. privind dreptul de proprietate privată, art. 56 sec. 2) privind decontarea fiabilă a sarcinilor fiscale, art. 61 sec. 1. privind rolul parlamentului, de la art. 115 sec. 4. și 6. privind condițiile de emitere a deciziilor urgente, art. 124 sec. (3) privind funcționarea sistemului judiciar, de la art. 139 sec. 1. privind stabilirea impozitelor, taxelor și a altor contribuții în baza Legii și art. 147 sec. 4 privind efectele hotărârilor Curții Constituționale.
38. Având în vedere excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că soluția juridică criticată este guvernată de un regulament în procedură de urgență, iar Guvernul explică urgența adoptării acesteia astfel: »având în vedere punerea în aplicare a măsurilor fiscale cuprinse în Programul Guvernului Republicii Croația. , aprobată prin Hotărârea Parlamentului României nr. 42/2021 privind votul de încredere Guvernului privind desființarea prestațiilor în sensul scutirii de la plata contribuțiilor pentru asigurările sociale de sănătate pentru persoanele fizice cu statut de pensionar, până la pensionare, cu venituri ce depășesc 4.000 lei, în partea care depășește valoarea lunară. suma de 4.000 lei, pentru fiecare drept de pensie, ținând cont de obiectivele Planului Național de Recuperare și Reziliență privind necesitatea reducerii denaturărilor și stimulentelor fiscale,
întrucât este necesar să se realizeze anumite corelații pentru a asigura aplicarea uniformă a normelor fiscale privind impozitul pe venit și contribuțiile obligatorii la asigurările sociale;
[…] având în vedere că neadoptarea unei măsuri de desființare a facilitării scutirii de la plata contribuțiilor de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele fizice care au statutul de pensionari cu venituri din pensie mai mari de 4.000 lei, pentru a menține situația actuală a lipsa fondurilor în bugetul Fondului Național de Asigurări de Sănătate unificate în contextul actualei crize de sănătate cauzată de situația epidemiologică din România cauzată de răspândirea virusului SARS-CoV-2.
39. În conformitate cu practica judiciară a Curții Constituționale în raport cu art. 115 sec. 4 din Constituție (ex. Hotărârea nr. 255 din 11 mai 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 16 iunie 2005), Guvernul poate adopta decrete de urgență în următoarele condiții cumulative: existența unei situații de urgență; adoptarea lui nu poate fi amânată, iar urgența trebuie explicată în textul decretului. Situațiile extraordinare exprimă un grad ridicat de abatere de la obișnuit sau obișnuit și sunt de natură obiectivă în sensul că existența lor nu depinde de voința Guvernului, care în asemenea împrejurări este obligat să reacționeze prompt în apărarea poziției binele comun. . dobândă prin decret de urgență (a se vedea, mutatis mutandis, Hotărârea nr. 83 din 19 mai 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 211 din 8 iunie 1998). De asemenea, potrivit Deciziei nr. 258 din 14 martie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 341 din 17 aprilie 2006, lipsa sau lipsa clarificării urgenței Regulamentului de urgență constituie în mod evident un obstacol constituțional în calea aprobării regulamentului de urgență al guvernului. O altă prevedere ar invalida prevederile art. 115 din Constituție în sfera delegării legislative și lasă Guvernului libertatea de a adopta acte normative cu putere de lege în stare de urgență, atunci când și - având în vedere că se poate reglementa prin reglementare de urgență, precum și în materie. reglementate de reglementări ecologice - în orice domeniu (a se vedea și Decizia nr. 366 din 25 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 2014). Așadar, pentru adoptarea unui ordin de urgență trebuie să existe o situație de fapt obiectivă, măsurabilă, independentă de voința Guvernului, care amenință interesul public.
40. În decizia sus-menționată nr. 255 din 11 mai 2005, Curtea a apreciat că întemeierea pe elementul hazardului, subiectiv prin definiție, care afectează implicit efectul determinării urgenței. Această situație de urgență presupune concluzia că nu este neapărat și fără echivoc obiectivă, dar poate reflecta și anumiți factori subiectivi.
41. Examinând această practică judiciară rezultă că simpla existență a unor elemente obiective care nu puteau fi prevăzute poate reprezenta o situație care necesită o reglementare urgentă. Aceste elemente sunt determinate de Guvern, care este obligat să justifice intervenția sa în preambulul actului normativ adoptat. Deci, după cum a stabilit Curtea în practica sa, capacitatea de a emite legi se limitează la decizia de a adopta sau nu un act normativ, comportament activ sau pasiv, în condițiile în care există elemente cu caracter obiectiv și măsurabil, prevăzute pentru în art. 115 sec. 4 din Constituție. Aceasta înseamnă că decizia legislativă revine exclusiv legiuitorului delegat, care, atunci când decide să reglementeze o anumită situație juridică, este obligat să respecte cerințele constituționale (a se vedea Hotărârea nr. Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 181 din 14 martie 2017 , paragraful 87, Hotărârea nr. 237 din 3 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 512 din 16 iunie 2020, pct. 47 și Hotărârea nr. 198 din 24 martie 2021 . , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 421, din 21 aprilie 2021, Nr. 58).
42. Analizând preambulul Decretului de Urgență, Curtea constată că Guvernul a invocat două motive care justifică emiterea Decretului de Urgență privind reglementarea contribuțiilor pentru asigurările sociale de sănătate în cazul unui venit din pensie mai mare de 4.000 lei: guvernul și lipsa fondurilor HZZO [denumită în continuare FNUASS] în condițiile unei crize de sănătate cauzate de situația epidemiologică (răspândirea virusului SARS-CoV-2).
43. Prin prisma jurisprudenței sale, Curtea reține că referirea la scopurile și mijloacele prevăzute în programul de management nu constituie în sine o bază pentru emiterea unui ordin de urgență. Măsura în sine a trebuit adoptată ca răspuns la situația de urgență existentă. Starea de urgență nu presupune însă doar existența obiectivului prevăzut de programul Guvernului, deoarece aceasta ar duce la adoptarea unui număr nelimitat de decrete extraordinare, iar legiuitorul delegat ar prelua toate competențele celui primar. . Prin urmare, singura situație extraordinară la care se referă Guvernul și care poate fi luată în considerare la evaluarea constituționalității externe a Decretului de procedură extraordinară este lipsa de fonduri în bugetul UNFUASS în contextul crizei SARS-CoV-2. Această situație este obiectivă, independentă de voința Guvernului, nu încalcă elemente subiective sau aleatorii, de aceea poate fi calificată drept o situație extraordinară, justificând măsuri urgente de restabilire a echilibrului acestui buget.
44. Starea de urgență este de natură temporară, ceea ce înseamnă că măsura prescrisă ar fi aplicată pe durata crizei de sănătate; sau criza de sănătate s-a încheiat la mai puțin de 3 luni de la adoptarea decretului de stare de urgență, starea de urgență dispusă prin Hotărârea Guvernului nr. 171/2022 privind prelungirea stării de urgență pe teritoriul României de la 7 februarie 2022 și stabilirea măsurilor ce urmează a fi aplicate în această perioadă pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de Covid-19, publicată în Monitorul Oficial. al României, Partea I, nr. 114, din 4 februarie 2022, nu se mai prelungesc (8 martie, decembrie 2022, care este ultima zi a perioadei în care a fost introdusă starea de urgență). Așadar, conținutul normativ al prevederii privind starea de urgență în raport cu soluția juridică criticată este de fapt în dezacord cu starea de urgență declarată și este, fără îndoială, că măsura care a fost pronunțată în opinia sa se va încheia odată cu sfârșitul starea de urgență declarată. Cu toate acestea, Curtea nu va analiza acest aspect în raport cu art. 115 sec. 4 din Constituție, deoarece se limitează la examinarea conformității soluției juridice criticate în raport cu art. 47 sec. 2 și art. 53 din Constituție.
45. În ceea ce privește urgența Regulamentului, Curtea constată că, de fapt, identificarea resurselor/mijlocurilor de compensare a deficitului bugetar al UNFSAP a fost o necesitate care a necesitat o soluție puternică și accelerată a acestei probleme structurale. Instanța nu poate contesta susținerea din preambulul ordinului de urgență cu privire la lipsa de fonduri în bugetul UNFUASS, situație măsurabilă obiectiv, astfel că consecința logică a fost echilibrarea acesteia prin adoptarea unor măsuri de direcționare a fondurilor către latura de venituri a acestui buget. Curtea a reținut că această analiză s-a limitat la problema necesității echilibrării bugetului UNFSA prin determinarea surselor financiare, fără a lua în considerare aspecte de constituționalitate intrinsecă.
46.Totodată, Curtea reține că dispunerea soluției juridice criticate a fost motivată de preambulul regulamentului de urgență.
47. Prin urmare, dacă sunt îndeplinite cele trei condiții cumulative pentru emiterea unui regulament de urgență, nu există încălcarea art. 115 sec. 4 din Constituție.
48. Pe de altă parte, referindu-se la susținerile de neconstituționalitate ale art. 115 sec. 6 din Constituție, Tribunalul observă că reglementarea analizată afectează cuantumul pensiei plătite, reducându-l prin preluarea unui procent din care o parte este alocată bugetului UNFSA.
49. În practica sa judiciară, Curtea a constatat că „se poate concluziona că interzicerea emiterii decretelor de urgență este absolută și necondiționată, precizând că acestea „nu pot fi emise în cadrul dreptului constituțional” și că „nu se pot referi la măsuri. de transfer forțat a unei părți din bunurile publice generale" pe care acestea le conțin au efecte pozitive în zonele în care se află, unde intervin." Tribunalul a arătat că verbul „afecta” este supus unor interpretări diferite, după cum arată unele dicționare, iar din punctul de vedere al Tribunalului, sensul juridic al acestui termen ar trebui păstrat doar, în diferitele sale nuanțe, precum „prejudiciu”. „, „prejudiciu”, „prejudiciu”, „să provoace efecte negative”” (a se vedea în acest sens Hotărârea nr. 6 noiembrie 2008 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 787 din 25 noiembrie 2008).
50. În practica sa, Tribunalul a stabilit că este neconstituțional să reglementeze interzicerea combinării pensiei pentru limită de vârstă cu veniturile din activitate profesională în cadrul organismelor și instituțiilor publice și, în consecință, a obligației persoanelor menționate mai sus în cazul alegerii unei pensii pentru limită de vârstă sau al veniturilor din activitate profesională, adică renunțarea la pensie în timpul desfășurării unei activități profesionale sau întreruperea exercitării unei activități profesionale cu păstrarea unei pensii pentru limită de vârstă. Interdicțiile și obligațiile prevăzute de decretul de urgență limitează dreptul la pensie de la art. 47 sec. 2 din Constituție, precum și dreptul la muncă din art. 41 din Legea fundamentală. Având în vedere prevederile art. 115, paragraful 6 din Constituție, potrivit cărora reglementările extraordinare nu pot încălca drepturile și libertățile garantate de Constituție, Tribunalul a constatat că dispozițiile Decretului extraordinar al Guvernului nr. 230/2008 pentru modificarea unor acte normative în domeniul pensiilor și pensiilor de stat, pensiilor și serviciilor de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 4, din 5 ianuarie 2009, sunt neconstituționale deoarece încalcă drepturile fundamentale menționate anterior [Decizia nr. 82 din 15 ianuarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 33 din 16 ianuarie 2009].
51. În legătură cu prezenta cauză, Curtea a reținut că reglementarea contribuțiilor la asigurările sociale ale pensionarilor în legătură cu pensiile acestora este o măsură care conduce implicit la o reducere a acestor pensii. Cu toate acestea, o reducere a cuantumului pensiei pentru limită de vârstă, fie că este vorba de contribuții sau pensie profesională, afectează dreptul la pensie pentru limită de vârstă în sens lato sensu cu sume semnificative. Dacă jurisprudența Curții a stabilit deja că suspendarea plății unei pensii (fie că este vorba de o pensie pe bază de contribuții sau de vechime) în timp ce se încasează venituri de altă natură constituie o încălcare a dreptului fundamental la pensie, cu atât mai mult deci o reducere a pensiei prin contributii (sau indreptatita la bugetul UNFUASS) pe termen nelimitat (aproape permanent) inseamna deteriorarea acesteia. Rezultă că decretul extraordinar nu poate reduce cuantumul pensiei plătite nici prin impunerea impozitelor, nici prin impunerea altor contribuții, deoarece o astfel de soluție duce la o inevitabil reducere a cuantumului pensiei. Cu toate acestea, dreptul fundamental la pensie poate fi încălcat în cel puțin două moduri: prin întreruperea sau suspendarea plății unei pensii și prin reducerea cuantumului acesteia. În măsura în care Guvernul face referire la unul dintre aceste două elemente care afectează legea prin Decretul de Urgență, măsura este efectivă.
47 alin.2 din Constituție, ceea ce este contrar articolului 115 alin.6 din Constituție.
52. În consecință, Guvernul, prin impunerea unui decret de urgență privind obligația de a plăti contribuții de asigurări sociale de sănătate persoanelor fizice cu statut de pensionar în legătură cu pensiile care depășesc 4.000 lei, a încălcat articolul 3 din Convenție. 115 nr. 6 din Constituție, în legătură cu interzicerea încălcării drepturilor, libertăților și obligațiilor garantate de Constituție, în speță dreptul la pensie pentru limită de vârstă și invaliditate - prevăzut și garantat de art. 47 alin. (2) din Constituție.
53. Precum în Ordinul nr. 82 din 15 ianuarie 2009 sus-menționat, care a încălcat dreptul la pensie pentru limită de vârstă, și astfel art. 115 sec. 6 din Constituție, Tribunalul nu va avea în vedere restul premiselor de neconstituționalitate afirmate de creatorii excepției de neconstituționalitate.
54. Pentru considerentele menționate mai sus, în baza art. 146 lit. d) și la art. 147 sec. 4 din Constituție, art. 1-3, art. 11 sec. 1 lit. A.d) și la art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,
CURTEA CONSTITITIONALA
În numele legii, el hotărăște:
admitecererea de neconstitutionalitate formulata de Vasilica Sandovici in cauza nr. 545/59/2022 a Curții de Apel Timișoara - Direcția Proceduri Administrative și Fiscale, de Ștefana Anghel și alții în dosarul nr. 118/57/2022 Judecătoria Alba Iulia de Apel - Direcția Proceduri Administrative și Fiscale Doina Anghel și alții în dosarul nr. 223/43/2022 a Curții de Apel Târgu Mureș - Direcția Proceduri Civile, Administrative și Fiscale II și Mihael Liliana Gurzu și Corin Iftode în dosarul nr. 264/ 44/2022 a Curții de Apel Galați - Compartimentul Proceduri Administrative și Fiscale și reține că dispozițiile art. XXIV pct. 11 [în legătură cu art. 153 sec. (1(f2)], alin. 12. [în raport cu art. 154 alin. (1) lit. h) expresia „până la 4.000 lei pe lună inclusiv”], alin. 13. [în raport cu art. 155, numărul de pensii" din Secțiunea 3. Capitolul III. Capitolul V. "Obligațiile de a contribui la asigurările sociale"], pct. 16. [în legătură cu articolul 1573], pct. 17. [cu privire la expresia "și venituri din pensie". „ în cuprinsul titlului secțiunii 4 din capitolul III al capitolului V „Obligații de a contribui la asigurările sociale”] pct. 18 [în legătură cu articolul 168 secțiunea 1 în sensul articolului 153 secțiunea 1 lit. f2), secțiunea 5 cu referire la articolul 1573 și următoarele 71] și articolul 19 [în legătură cu articolul 1 lit. a) cu referire la articolul 153 secțiunea 1 lit. f2)] și articolul XXV secțiunea 1 lit. c) [în legătură cu punctele 12, 13 , 16, 18 în legătură cu paragrafele (1) și (5) ale articolului 168 și pct. 19] HG nr. 130/2021 privind anumite măsuri fiscale și bugetare, prelungirea unor termene, precum și modificări ale unor acte normative. sunt neconstituționale.
Finală și universal obligatorie.
Decizia se comunica ambelor Camere ale Parlamentului, Guvernului, Curtii de Apel Timisoara - Directia Procedura Administrativa si Fiscala, Curtii de Apel Alba Iulia - Directia Contencios Administrativ si Fiscal, Judecatoria Recurs în București - Direcția IX Afaceri Administrative și Fiscale, Direcția Proceduri Fiscale , Curți de Apel Târgo Mureș - Secția II Proceduri Civile, Administrative și Fiscale și Curți de Apel Galați - Direcția Proceduri Administrative și Fiscale. Publicația a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Publicat în ședința din 15 decembrie 2022
www.pensii.ro 31.12.2022