Parlamentul Romaniei trebuie sa inlature nedreptatea inventata de ministrul Justitiei Catalin Predoiu. Mai exact, discriminarea românilor care sunt deținuți sau încarcerați (preventiv sau la domiciliu) al căror proces penal s-a încheiat cu achitare sau calificare definitivă ca urmare a dezincriminării infracțiunii, în sensul art. 539 din Legea de procedură penală privind dreptul la despăgubiri pentru prejudicii în caz de privare de libertate în mod ilegal.
Cine îi cere legiuitorului să corecteze discriminarea, o faceavocatul Christian Zeiler(Fotografie), autorul excepției de neconstituționalitate a art. 539 CPP, excepția admisă de Curtea Constituțională a României prin decizia nr. 136/2021.
După cum a scris în repetate rânduri Lumea Justiţiei, decizia nr. 136/2021, CCR a precizat că art. 539 Cod procedură penală, deoarece creează piedici în calea obținerii despăgubirilor, oferind despăgubiri morale doar persoanelor arestate ilegal (deci doar cu încălcarea procedurii), și nu pe nedrept. În același timp, HKO a stabilit că o simplă plată finală sau o soluție clasificată stă la baza art. 16 perechi 1 lit. a)-d) din CFR constituie un temei suficient pentru obținerea daunelor morale, deoarece nu mai este necesar un act special (hotărâre judecătorească sau ordin al ministrului de stat) pentru a dovedi că detenția sau privarea de libertate a fost ilicită. Cu alte cuvinte, achitarea sau condamnarea în sine dovedește că arestarea și închisoarea au fost nedrepte.
De asemenea, reamintim că în proiectul de modificare la art. 539 din Legea de procedură civilă, ca urmare a Hotărârii CCR 136/2021, ministrul Predoiu a scos din categoria beneficiarilor de despăgubiri acei deținuți a căror judecată a fost îndreptată către o achitare sau încadrare în baza dezincriminarii infracțiunii.
Recreăm forma de artă actuală. 539 CPP:
„Dreptul la despăgubiri pentru daune în caz de privare ilegală de libertate
§ 1. Persoana care a fost privată ilegal de libertate în cadrul unui proces penal are, de asemenea, dreptul la despăgubiri.
(2) Privarea de libertate în mod ilegal trebuie constatată, după caz, prin hotărâre a procuraturii statului, hotărâre definitivă a unui judecător de drepturi și libertăți sau a unui judecător din completul anterior, precum și o hotărâre definitivă a un ordin sau o decizie definitivă a instanței însărcinate cu soluționarea cauzei”.
Iată forma sugerată de Predoia:
„Dreptul la despăgubiri pentru prejudicii în cazul privării ilegale sau nejustificate de libertate
(1) Persoana care a fost condamnata la o masura preventiva privativa de libertate in procesul penal are si dreptul la despagubire:
(a) măsura este declarată ilegală;
b) fapta care justifică măsura a fost condamnată potrivit art. 16 perechi (1) lit. a) - d) clasificare sau plata,cu excepția cazului în care concedierea este dispusă ca urmare a dezincriminarii infracțiunii săvârșite.
(2) Situațiile prevăzute la alin. (1) se dovedesc prin decizia parchetului privind desființarea măsurii reținerii sau încadrării, prin hotărârea definitivă a judecătorului de drepturi și libertăți, judecătorul secției pregătitoare. sau instanța prin care se desființează sau se desființează preventiv măsura privativă de libertate, prevăzută de lege sau, după caz, prin achitare definitivă.
(3) În situația de la alin. (1) lit. b) o persoană nu are dreptul de a cere statului despăgubiri pentru prejudiciul suferit dacă a dispus o măsură preventivă privativă de libertate printr-o declarație falsă sau în alt mod, cu excepția cazului în care a fost obligată să o facă..
Al treilea recurs al avocatului Zeiler
Revenind la Cristian Zeiler, trebuie să spunem că joi, 19 ianuarie 2023, avocatul a transmis un mesajReprezentantul PSD Laura Vicol – președintele Comisiei juridice a Camerei Reprezentanților- atrage atenția asupra discriminării și solicită ca, în timpul discuției privind inițiativa juridică, un amendament pentru eliminarea formulării să fie propus și votat de comisie„cu excepția cazului în care se dispune dizolvarea ca urmare a dezincriminarii infracțiunii săvârșite”.
În acest sens, Zeiler interpretează faptul că Curtea Constituțională nu a introdus nicio limitare în Decizia 136/2021 – deci ar fi nedrept dacă Parlamentul ar vota excluderea deținuților care au fost eliberați sau calificați definitiv drept prejudiciu moral.
Și nu doar nedrept, ci și neconstituțional, în condițiile în care Constituția prevede retroactivitatea celei mai favorabile legi penale.
„Legea privind dezincriminarea infracțiunilor se aplică și retroactiv prin raportare la art. 15 alin 2 din Constituția României, chiar dacă fapta constituia infracțiune la momentul săvârșirii., subliniază Cristian Zeiler.
Avocatul i-a transmis Laurei Vicol decizia Curții Supreme de Casație cu un e-mail. Aceasta este decizia civilă nr. 608 din 24 martie 2021, în care ICCJ precizează nu numai că dezincriminarea unei infracțiuni trebuie să conducă la încheierea procesului cu achitare sau eliberare, ci trebuie să producă efecte și după executarea integrală a pedepsei închisorii.
În fine, să vă reamintim că este a treia încercare a avocatului Cristian Zeiler, cu faptul că primele două mesaje au fost transmise Ministerului Justiției. În schimb, MJ a fost dispus să răspundă doar pentru a doua oară. Însă, cu toate acestea, instituția condusă de Cătălin Predoiu nu a dat explicații convingătoare, limitându-se la afirmația că acest lucru a fost decis de grupul de lucru interinstituțional care lucrează la modificarea Legii de procedură penală. (În mesajul avocatului citat mai jos, veți găsi link-uri către procese anterioare, inclusiv Decizia ICCJ nr. 608/2021.)
Vă reamintim de emailul avocatului Cristian Zeiler către președintele Comisiei juridice a Camerei Reprezentanților:
„Doamna deputat Laura Vicol,
Mă numesc Cristian Zeiler, sunt avocat la Baroul Hunedoara și aș dori să vă atrag atenția asupra părerii mele cu privire la modificarea art. 539 § 1 lit. b, ultima teză din Codul de procedură penală, care cuprinde pedeapsa „cu excepția cazului în care suspendarea se dispune ca urmare a dezincriminarii infracțiunii săvârșite”, așa cum am procedat în zilele de 9 martie 2021 și 6 martie 2022, când mi-am prezentat opinia. asupra acestei chestiuni de drept către ministrul justiției.
La început, vă informez că sunt avocat care am invocat excepția de neconstituționalitate a art. 539 C. civ. în fața instanței din Dolje în dosarul nr. 5.090/63/2017, excepție admisă prin decizia nr. 136/03/03/2021 a Curții Constituționale. Pentru compatibilitate:https://www.luju.ro/ccr-a-spart-cercul-vicios-exclusiv-argumentele-avocatului-cristian-zeiler-ce-au-dus-la-istorica-dezizie-prin-care-ccr-a- abrogat-art-539-cpp-care-blochează-despăgubiri-pentru-arestări-eliberat-definitiv-cercul-vicios-daune-necesită-judecare
Revenind la proiectul de modificare a art. 539 Cod penal, am atras atenția ministrului justiției asupra faptului că hotărârea „cu excepția cazului în care revocarea este determinată ca urmare a dezincriminarii infracțiunii săvârșite” cuprinsă la alin. 1 lit. b) incorectă și ar trebui înlăturată, deoarece această hotărâre exclude dreptul la despăgubire în cazul privării de libertate pronunțată în procesul penal, iar o astfel de situație nu este conformă cu hotărârea Curții Constituționale menționată anterior.
Textul artistic. 539 k.č. presupune impunerea unei măsuri privative de libertate (arestare, arestare preventivă, arest la domiciliu) împotriva unei persoane pentru săvârșirea unei infracțiuni. În cursul procesului penal (adică înainte de a se lua o hotărâre definitivă), legiuitorul dezincriminează actul de privare de libertate. Dacă o infracțiune este dezincriminată, aceasta nu va mai fi infracțiune și procurorul va trebui să dispună clasarea cauzei. Or, dacă procesul a ajuns în faza de judecată, judecătorul nu poate pronunța decât achitare, iar numai art. 16 sec. 1 lit. b, teza întâi, din Codul civil (acțiunea nu este prevăzută de legea penală).
De reținut aici că Legea privind dezincriminarea infracțiunilor se aplică și retroactiv, cu referire la art. 15 alin 2 din Constituția României, chiar dacă la momentul săvârșirii infracțiunii era o infracțiune.
Mai mult, prin decizia nr. 608 din 24 martie 2021 a Curții Supreme de Casație (Secția I civilă), s-a dispus, printre altele, a se cita: „...consecințele actului de dezincriminare sunt următoarele: dacă nu s-a desfășurat încă urmărirea penală. inițiate, acestea nu vor fi inițiate și, dacă sunt în curs, vor înceta imediat, iar autoritățile judiciare competente vor trebui să declare dizolvarea, achitarea, urmărirea penală sau achitarea, după caz. După ce s-a pronunțat o condamnare definitivă pentru o infracțiune dezincriminată, pedeapsa sau pedepsele aplicate nu se mai execută, iar măsurile educative și de protecție nu se mai execută. Dezincriminarea devine efectivă chiar și atunci când intervenția are loc după ce pedepsele aplicate au fost executate integral…”
Citind în întregime hotărârea citată a Curții Supreme, reținem că însăși Curtea Supremă recunoaște că privarea de libertate a unei persoane ca urmare a săvârșirii unei infracțiuni devine lipsită de temeiul său juridic după dezincriminarea infracțiunii în cauză. .
Prin urmare, dacă procedura penală nu este finalizată și fapta este dezincriminată de legiuitor, aceasta devine un eveniment din art. 16 sec. 1 lit. b din Codul penal, întrucât infracțiunea săvârșită nu este prevăzută de Codul penal, trebuie să se stabilească secretul sau, după caz, achitarea. Dacă însă făptuitorul este privat de libertate în cursul procesului penal, revenim la Decizia nr. 136/03.03.2021 a Curții Constituționale, prin care se declară soluția legislativă cuprinsă în art. 539 din Legea de procedură penală, o hotărâre de excludere a dreptului la despăgubiri pentru prejudicii în cazul privării de libertate pronunțată în procesul penal prin încadrare, în conformitate cu art. 16 sec. 1 lit. a)-d) din Legea de procedură penală sau achitare.
Explic că Ministerul Justiției nu a răspuns primei mele solicitări de la începutul lunii septembrie 2021, ci doar cererii depuse în iunie 2022, ignorând complet răspunsul la Decizia nr. Decizia 608 din 24 martie 2021 a Curții Supreme de Casație și Justiție.
Pentru compatibilitate:
- prima mea adresă pentru MJ:
https://www.luju.ro/ultima-prostie-a-lui-stelian-ion-avocatul-cristian-zeiler-care-a-obtinut-decizia-136-2021-prin-care-ccr-a-desfiintat- articolul-539-cpp-care-împiedecă-deținuții-eliberați-să-obțină-despăgubiri-anulează-proiectul-de-excludere-a-ministerului-de-justiție
- a doua mea adresă pentru MJ:
https://www.luju.ro/apel-catre-predoiu-avocatul-cristian-zeiler-care-a-obtinut-la-ccr-desfiintarea-art-539-cpp-ce-i-impiedica-pe-arestatii- plata-pentru-despagubire-cheama-ministrul-de-justitie-catalin-predoiu-in-o-noua-forma-de-art-539-cpp-ticluita-de-steli
- singurul raspuns de la Ministerul Justitiei:
https://www.luju.ro/predoiu-o-tine-langa-ministerul-justitiei-insista-ca-culpatii-arestati-care-au-primit-clasare-sau-achitare-pe-de-criminarea-faptei- cu-ne-primirea-daunelor-morale-ar-însemna-daune-pentru-greșeală-descalificare-condiție-de-decizia-de-ignorare
În acest context, solicit președintelui să propună și să voteze în Comisia pentru afaceri juridice a Camerei Reprezentanților un amendament care să înlăture de la art. . I. pct. 57 din proiectul de lege privind modificarea Legii de procedură penală 135/2010, precum și modificările altor acte normative.
În susținerea părerii mele, atașez jurnalul „Saptamana juridică” nr. din 24 iunie 2021, în care la filele 4 până la 7 Decizia nr. 608 din 24 martie 2021 a Curții Supreme de Casație, pe care am menționat-o mai sus, vă rog să acceptați modificările aduse art. 539 CPP cu eliminarea cuvintelor „cu excepția cazului în care s-a dispus concedierea pentru dezincriminarea infracțiunii săvârșite”.
Felicitări,
Avocatul Cristian Zeiler"